Primăria (fostul sediu al Comitatului Ciuc)

Date despre monument

Cod: HR-II-m-B-12725

Datare: 1884–1888, modificat în 1912–1913, renovat 2025

Date istorice  

După anul 1872, odată cu mutarea instituțiilor judiciare la Miercurea-Ciuc și desemnarea orașului drept reședință de județ prin legea administrativă din 1876, principalele instituții ale fostului comitat au fost transferate aici din Șumuleu Ciuc. Această schimbare a determinat construirea unui nou sediu administrativ, amplasat pe locul vechilor locuințe ale ofițerilor, vizavi de Cetatea Mikó.  

Noua clădire a găzduit, pe lângă administrația județeană, instituții importante ale vremii, precum Oficiul Regal de Arhitectură, Inspectoratul Școlar și Administrația Fiscală. Proiectul și bugetul inițial au fost elaborate de o comisie specială, iar primele planuri ale clădirii au fost realizate de arhitectul Hám Ignác.

Descrierea edificiului  

Fosta clădire a Prefecturii Ciucului, astăzi Primăria Municipiului Miercurea-Ciuc, este situată în fața Cetății Mikó, având fațada principală orientată spre artera principală a orașului. Structura clădirii este organizată în jurul unui corp central, cu două aripi laterale, unite printr-un hol de acces cu scară monumentală și coridoare laterale.  

Fațada inițială avea o compoziție echilibrată, cu un corp central ușor proeminent și două niveluri laterale. Extinderea realizată în anii 1912–1913 a mărit considerabil dimensiunile clădirii și a adăugat noi aripi, fără a altera însă caracterul său elegant. Fațada a fost lărgită simetric, fiind create noi intrări și balcoane, iar detaliile arhitecturale au fost adaptate stilului epocii.  

Elementele decorative ale fațadei includ frontonul central, acoperișurile accentuate ale colțurilor și stema istorică a fostului județ Ciuc, amplasată în zona centrală. După restaurarea din anul 2000, stema orașului a devenit elementul central al compoziției. Momentan o replică a stemei sa regăseste în muzeu.  

Interiorul clădirii păstrează o decorare sobră și elegantă, concentrată în special în casa scării și sala de consiliu. Aici se remarcă pilaștrii cu capiteluri ionice, balustrada galeriei și decorațiile din stuc cu motive vegetale aurite, care conferă spațiilor un aer reprezentativ și rafinat.

Bibliografie selectivă

Császár László (ed.), Tipuri de clădiri în Ungaria de după Compromisul austro-ungar, Centrul de Informare în Construcții, Budapesta, 1995, 106–113.
Pál Judit, Dezvoltare urbană în Ținutul Secuiesc (1750–1914), Editura Pro-Print, Miercurea-Ciuc, 2003, 421–432.
Vofkori György, Istoria ilustrată - Miercurea-Ciuc și Șumuleu Ciuc, Typografika, Békéscsaba, 2007, 152–155.
https://referinte.transindex.a...